Vaga Servisu - Ofisial Projetu – Infrastrutura no Hortikultura - CARE International in Timor-Leste (CITL)

ANUNSIU VAGA

Ofisial Projetu – Infrastrutura no Hortikultura


Titulu pozisaun:  Ofisial Projetu – Infrastrutura no Hortikultura
Lokalizasaun: Atsabe, Ermera, Timor-Leste
Relata ba: Senior Project Officer – Infrastructure and Horticulture (SPO) – HAFORSA 3
Grau: 4
Salariu: USD $619.00 kada fulan
Tipu pozisaun: Tempu Determinadu
Data komesa/durasaun: 1 Julhu 2024 – Tinan 1 ho posibilidade ba ekstensaun
Loron ikus ba aplikasaun: 20 Junhu 2024
Prosesu aplikasaun: Haruka CV no karta aplikasaun liu husi email ba hr.tls@careint.org KA submete iha departamentu Rekursu Umanu iha CARE nia eskritóriu iha Bairo Pite, Dili.

1. Konaba knaar
Ofisiál Projetu - Infrastrutura no Hortikultura (PO) mak responsavel ba planeamentu, implementasaun no relatóriu atividade projetu nian loron-loron. Tuir matadalan husi DPM, no supervizaun direta husi Senior Project Officer - Infraestrutura no Hortikultura (SPO) PO sei servisu besik ho membru funsionáriu sira seluk hodi kontinua implementa atividade hotu-hotu projetu nian iha nivel kampu. No PO mós sei servisu hamutuk ho membru komunidade sira, membru VSLA no agrikultór sira, autoridade lokál no parte interesada sira iha Aldeia hodi konsolida no suporta konstrusaun infraestrutura komunitária, hala'o atividade oioin, no organiza treinamentu, eventu no enkontru sira. PO mós sei responsavel ba monitorizasaun, halibur dadus, no servisu hamutuk ho MEL and Marketing Officer hodi tulun grupu fa'an modo no/ka grupu produtor sira atu hadi'a sira-nia asesu ba merkadu. Pozisaun ida-ne'e bazeia iha Atsabe no dala barak halo viajen ba komunidade.

Ba informasaun detalladu konaba pozisaun ida ne’e, vizita link ida ne’e:

2. Kriteria selesaun
  • Lisensiatura mínimu relevante iha agrikultura no esperiénsia servisu mínimu tinan 3-4 iha projetu umanitária ka dezenvolvimentu ba agrikultura, fornesimentu bee agríkola ka fornesimentu bee rurál. Esperiénsia servisu liu-liu iha área irrigasaun turuk, fornesimentu bee agríkola no/ka agrikultura orgánika mak rikusoin ida.
  • Hatudu kompriensaun kona-ba métodu partisipativu ba mobilizasaun komunitária.
  • Esperiensia iha mobilizasaun komunitária.
  • Esperiensia iha fasilitasaun formasaun no enkontru iha komunidade sira.
  • Profisionalidade iha abilidade komputadór inklui esperiénsia MS Word no Excel.
  • Abilidade atu servisu mesak no iha ekipa laran.
  • Abilidade analítiku no numerasaun ne'ebé aas no atensaun maka'as ba detalle.
  • Presiza abilidade atu hakerek no ko'alia iha lian Tetun. Kemak no Ingles nia abilidade mak vantajen ida.
  • Abilidade atu rezolve problema pro-ativu no organiza.
  • Inisiativa no abilidade lideransa atu harii ekipa ne'ebé di'ak liu.
  • Hakarak atu haka'as an atu halo serbisu foun no aprende.
  • Presiza abilidade atu sa'e motór, no iha lisensa atu sa'e motór ne'ebé válidu.
  • Abilidade atu hela iha Atsabe, Munisipiu Ermera no halo viajen ba komunidade rurál sira;
  • Pozisaun ida-ne'e hanesan knaar ida iha ambiente servisu ne'ebé maka susar tebes, ho servisu saúde mínimu de'it iha kampu. Rekomenda de'it ba sira ne'ebé tau matan ba sira-nia saúde rasik no tau fiar ba sira-nia saúde;
  • Iha esperiénsia serbisu ho Organizasaun Internasionál, no iha vontade atu aprende konaba CARE nia serbisu no polítika, igualdade jéneru, no empoderamentu feto.

3. Oinsá atu aplika
Kandidatu sira ne’ebé mak interese atu aplika presiza haruka CV (la barak liu tahan haat) no karta aplikasaun liu husi email ba hr.tls@careint.org ka ba submete iha Rekursu Umanu iha CARE nia eskritóriu iha Bairo Pite, Dili.

Nota
  • Atu fó agradese ba ita nia komprimisiu tomak, aplikante ne’ebé susesu sei hetan benefisiu atu dezenvolve kareira profesional liu husi servisu iha fatin ne’ebé inovativu no hanoin ba oin, no mós pakote benefisiu ne’ebé komprensivu.
  • CARE respeitu oportunidade igual no iha komprimisiu bo’ot atu kria espasu servisu ne’ebé nakonu ho diversidade. CARE enkoraja feto sira atu aplika.
  • CARE prioritiza seguransa husi membru komunidade sira ne’ebé mak ami servisu hamutuk, liu-liu sira ne’ebé mak vulneravel liu iha sosiedade, inklui feto no labarik sira. CARE sei la tolera asédiu seksuál, esploitasaun ka abuzu komete husi funsionáriu ka parseiru sira, no ida ne’e hatuur ona iha ami nia sistema hodi prevene no hatan ba risku salvaguarda iha lalaok servisu hotu.
  • CARE rezerva direitu atu hala’o prosedimentu atu asegura katak fatin servisu seguru ba labarik.
  • Só kantidatu sira ne’ebé susesu deit ba faze seguinte mak sei hetan kontaktu ba intervista.

Post a Comment

1 Comments